Recenzie: Roșu de rubin (KERSTIN GIER)

”(...)
Uneori poate fi o adevărată povară să trăiești într-o familie cu atât de multe secrete. Cel puțin așa gândește Gwendolyn, o adolescentă de șaisprezece ani, până în ziua în care se trezește brusc în Londra secolului trecut. Atunci își dă seama că s-ar putea ca ea însăși să fie cel mai mare secret al familiei sale, căci a moștenit capacitatea de a călători în timp. Ceea ce nu realizează ea este faptul că n-ar trebui să-ți permiți să te îndrăgostești când te afli prins între două epoci... căci asta poate complica lucrurile și mai tare. Mai ales că nici în trecut lucrurile nu mai sunt cum erau odată...
(...)”

Data apariției: Mai 2011
Autor: Kerstin Gier 
Gen: Ficțiune
Nr. pagini: 304


    Când am început să citesc această carte mă așteptam să fie una siropoasă, numele fiindu-i destul de previzibil - Culorile dragostei - cu toate ca puțin din copertă îmi spunea că ceva nu este chiar în regulă. Așa a și fost. 

    Povestea începe cu o familie destul de ciudată, o casă plină de secrete și o adolescentă de clasa a X-a care își vede liniștită de liceu împreună cu cea mai bună prietenă a ei, Leslie. 

    Bineînțeles că o familie ciudată cu un trecut foarte ciudat nu poate să aducă decât un viitor și mai ciudat, iar din păcate tânăra Gwendolyn cade, mai mult fără voia ei și spre surprinderea tuturor, în acest viitor nesigur. 

    Încă de când era mică i-a fost interzis să asculte toate poveștile celor mari despre trecutul ei, mai precis al rudelor ei, sau să vorbescă despre acest lucru. Toată treaba cu teleportarea în trecut nu îi era necunoscută însă pentru că verișoara sa, Charlotte a fost pregătită pentru acest pas împortant din viața ei, ea fiind cea care se spunea că va moștenii această genă.

    După cum toți ne putem imagina, spre surprinderea tuturor nu Charlotte a făcut acest salt uriaș în timp, ci Gwendolyn - neinstruită, singură, în timp ce se ducea să cumpere bomboane. 

    De aici începe acțiunea propriu-zisă și multe se mai întamplă. Pe tot parcursul romanului nu este nici o șcena de romantism, spre surprinderea mea, cu toate ca sfarșitul lui ne surprinde în această privință, plăcut bineînțeles. 

    Nu știu exact dacă voi continua aceasta serie. Consider că toate cărțile trebuiesc citite la vârsta lor, dar ceva mă împinge de la spate. Poate doar conștiința care nu îmi dă voie să las un lucru neterminat, sau curiozitatea pentru ca presimt ca totul se va schimba, va urma și mai multă acțiune și asta mă macină. 

    Să nu uităm de frumosul Gideon. Ah,ah.. Gideon.. 

    Șiiii ce mă încântă este faptul că există și ecranizare. Filmul se cheamă Rubinrot (aici trailer) și se poate găsi cu ușurintă subtitrat în română. Nu l-am văzut încă, dar știu ce voi face azi. 

Comentarii

  1. interesanta carte ! cred ca eu am vizionat un film cu o varianta apropiata ca subiect !
    interesante titluri de carti-spre surprinderea mea, nu am citit nici una din cele scrise in ''leapsa''...
    mult succes in activitate !

    RăspundețiȘtergere
  2. M-am apucat si eu de carte acum ceva timp in urma, dar dintr-un motiv sau altul nu am reusit sa o termin, poate ca ar fi cazul, chiar uitasem de ea... Nu stiam ca exista si film :D Pote ca ii voi mai da o sansa.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Este destul de interesant filmul. Il recomand. Volumul 2 m-a cam facut si pe mine sa renunt incet, incet la el. Sper ca nu de tot.

      Ștergere

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Concurs!!!

To Do List înainte de Facultate + Noul membru al familiei

Facultate, ceai, cărți și Octombrie