sâmbătă, 29 noiembrie 2014

TAG - Autumn melancholy



TAG, TAG, TAG !!
Am primit acest tag de la Malina M şi îi mulţumesc pentru el. Ador tag-urile, mai ales cele legate de anotimpul meu preferat !!

Reguli: 
- ataşează în postare şi banner-ul tag-ului (cel din dreapta) *dacă doriţi, puteţi prelua şi cele două mini bannere (Quick Autumn Test si Correlations) sau puteţi scrie voi cele două titluri, e alegerea ficarăruia 
- dă mai departe tag-ul

Let the games begin ! 



4 cuvinte care îţi vin în minte cand spui toamnă:  ciocolată caldă,  nuci,  gem de gutui,  pulovere

4 senzaţii pe care pe care le simţi în acest anotimp:  melancolie,  linişte,  frig,  ...

4 planuri pe care vrei să le îndeplineşti toamna asta (în cazul meu şi iarna asta pentru că toamna a cam trecut):  doar 4? Haha. Aş vrea în primul rând să dau mai multă importanţă învăţatului, liceului, facultăţii - succes mie - ; vreau să mă port mai frumos cu cei din jur, în primul rând cu părinţii şi iubitul meu;  vreau să citesc mai mult şi vreau să-mi găsesc drumul, pentru că momentan I feel so damn lost...

Transcrie citatul tău preferat despre toamnă:   “You expected to be sad in the fall. Part of you died each year when the leaves fell from the trees and their branches were bare against the wind and the cold, wintery light. But you knew there would always be the spring, as you knew the river would flow again after it was frozen. When the cold rains kept on and killed the spring, it was as though a young person died for no reason.” 

Acum creează tu un scurt fragment/ câteva versuri dedicate acestui anotimp (cerinţă opţional, dacă aveţi inspiraţie):  Faptul că îţi place toamna demonstrează că acolo unde alţii văd doar tristeţe şi moarte, tu simţi liniştea şi viaţa din fiecare lucru mort.



1. Covor de frunze: Cărţi citite de tine cu un subiect mai trist, dar care au până la final un mesaj optimist (şi ce mesaj ţi-au transmis) 

Memoriile unei gheişe - să nu renunţi niciodată la ceea ce îţi doreşti cu adevărat


2. Picături de ploaie: Ultima carte citită care te-a făcut să lăcrmizi şi 2-3 cuvinte despre aceasta

A fost chiar Nu plânge sub clar de lună şi nu pentru că este atât de emoţionantă, doar că eu plâng la toate cărţile pe care le citesc, la toate filmele pe care le văd, poze, orice. Câteodată aş vrea să fiu mai indiferentă. A fost o carte bună.



3. Cană aburită de ceai/ ciocolată caldă: O carte care ţi-a încălzit sufletul în zilele reci

Chiar dacă era vară, The Mortal Instrumets.



4. Plimbare lungă prin parc: O carte cu multe pagini, pe care ai citit-o fără să simţi cum trece timpul

Nu îmi amintesc, de obicei le citesc pe Scribd şi nu îmi dau seama cât de repede trece timpul, indiferent dacă este o carte lungă. sau scurtă.




5. Pulover călduros: Cea mai drăgălaşă carte pe care ai citit-o vreodată

Heidi



6. Must: O carte excesiv de siropoasă, plină de dulcegării

Nu prea citesc asemenea cărţi. Mă apucă depresia 


7. Dovleac scluptat: Lectura ideală pentru Halloween

Carrie - Stephen King;   Femeia în negru - Susan Hill  



8. Ceaţă de toamna: O carte complicată pe care nu ai înţeles-o, pe care nu ai reuşit să o desluşeşti integral

Cred că Hotel Transilvania. Nu am înţeles despre ce era vorba, defapt unde bate această carte şi am renunţat din a o mai citi. 



9. Miros de scorţişoară: O carte tentantă, de care te-ai apuca chiar acum să o citeşti, dacă ar fi în posesia ta

Ultimul avanpost - pentru că am înţeles că este o carte super şi în primul rând pentru că este scrisă de o româncă (pentru care am tot respectul)



10. Castane: O carte de care dai peste tot, despre care se scrie pe toate blogurile, dar care ţie nu ţi-a trezit interesul pănă acum

Divergent



11. Melancolie: Cartea pe care o recomanzi tuturor să o citească toamna asta

Diana cu vanilie



Tag-ul merge mai departe spre: 
 Anndrei   A Mystic World   Raisa   

Şi tuturor celor care nu l-au făcut.


luni, 24 noiembrie 2014

Recenzie - Nu plânge sub clar de luna


Lumeeee, lumeee !! 
Da, m-am întors cu aceleaşi scuze banale. Şcoala, meditaţii, BAC, nu am timp, etc,, 
Îmi este ruşine de mine şi pe bună dreptate, chiar ar trebui. 
Am cam pierdut multe de pe aici şi am rămas în urmă cu multe. 
Recuperăm.

Am renunţat din a mai citii Căutând-o pe Alaska pentru ca m-a plictisit şi chiar îmi pare rău că nu pot împărtăşii cu voi aceleaşi gânduri pozitive despre aceasta carte. Nu spun nimic despre Green pentru că nu am mai citit alte cărţi scrise de el.




De acord, poate că în ultima vreme Shelby a făcut câteva greşeli în relaţiile cu băieţii (dar de unde să ştie că Wes "împrumutase" acel Porshe?). Însă mama ei vitregă reacţionează de-a dreptul exagerat când o prinde sărutându-se cu un coleg de liceu.

Urmarea? Toate planurile de vară ale fetei sunt anulate, iar ea se vede nevoită să-şi facă bagajele şi să plece într-o tabără de reeducare.
Adio rochie de bal! Adio bocanci de mers în drumeţii.

Dar Tabăra Semilunii devine un loc interesant când în cale îi apare fermecătorul Austin Bridges al III-lea. Tânărul ascunde însă un teribil secret, pe care i-l dezvăluie noii sale prietene: este vârcolac! Shelby ştie limpede că nu ar trebui să se încurce cu el, dar nu poate întoarce spatele unui tip aflat la greu, mai ales când acesta arată atât de bine!

De aici nu mai este decât un pas până la o poveste de iubire, din care nu lipseşte magia clarului de lună...    




Câteodată mă întreb de ce trebuie eu să plâng la mai toate cărţile şi nu găsesc răspunsul. Oi fi eu atât de plângăcioasă sau cărţile pe care le consider banale la început se sfârşesc prin a-mi da o stare de depresie plăcută şi simţământul acela că voi muri singură cu 12 pugi si o pisică persană? Hmm...

Nu plânge sub clar de lună, este o carte foarte bună. Nu spun exagerat de bună, dar foarte bună. Începutul este puţin banal, chiar un clişeu - fata pune ochii pe noul venit în Tabăra Semilunii, bineînţeles, acesta este un rebel superb, copil de star rock - şi împreună trec prin multe. Şi când spun multe, mă refer la întâmplări destul de interesante. 

Cel mai mult mi-a atras atenţia punctul culminant. Acolo îmi ţineam respiraţia şi îmi doream ca totul să treacă mai repede ca să pot respira din nou, dar în acelaşi timp recunosc că aş fi murit fericită. Shleby rămâne de partea cealaltă a gardului împreună cu Austin în plină transformare - incident care ar fi putut fi evitat dacă Winters nu îi confisca serul, împreună cu altele ca "pungi de ciocolate, chipsuri Doritos, farduri pentru pleoape, revite porcoase şi tot felul de obiecte interzise" , Bineînţeles că este nevoită să alerge toată pădurea, dar într-un final ajunge cu bine înapoi în tabără.
Reuşeşte să îi înapoieze serul băiatului, dar pentru asta plăteşte cu libertatea ei. 

Cartea se termină minunat, cu toate că in ultimele două pagini te pune pe gânduri groaznic de mult, dar merită. 


" - În ultima vreme, în viaţa mea, am avut prea multe discuţii de genul "Ai încredere-n mine!", i-am spus. N-am încredere-n tine. N-am incredere-n nimeni. N-am încredere nici măcar în mine însămi. 
(...)
- Viaţa e prea scurtă ca să ne temem să avem încredere în oamenii care ţin la noi. "


" - Intenţiile tale sunt bune, dar mai întâi trebuie să te ajuţi pe tine, şi de-abia apoi poţi să-i ajuţi pe ceilalţi (...) "  


" Ariel îmi spusese odată că mama ei recunoscuse ceva important, la o şedinţă de terapie mamă-fiică: adulţii nu au întotdeauna dreptate. Aşa că întrebarea mea era: dacă ei nu au întotdeauna dreptate, atunci cum de eram noi aceia care întotdeauna greşeam? "


"Apoi, din nou, mi-am imaginat că săruturile cu adevărat bune fac ca orice lucru să fie suportabil. (...)
Şi poate, dacă eşti suficient de norocoasă ca să ai pe cineva care ţine cu adevărat la tine, cineva în care să ai încredere, cineva care să îţi aducă aminte că trebuie să crezi în tine, poţi să supravieţuieşti oricărei încercări - unei familii de nebuni, unei păduri interzise, sau chiar celei mai groaznice tabere militare dintr-un deşert.
E posibil ca lumina lunii să aibă puteri speciale, dar iubirea este de fapt adevărata magie în lume. 
Doar iubirea. "




Ţin să îi cer scuze, dacă aş avea ocazia şi personal, lui Miss Ely. Nici acum nu am reuşit să îi trimit cartea pentru că mereu se întâmpla ceva care să mă împiedice să ajung la poştă - care, by the way, trebuie sa aflu unde este -
 Îmi este ruşineeeeeeeeeeeee