„ESTE UN ADEVÄ‚R UNIVERSAL CUNOSCUT CÄ‚ UN ZOMBI CARE A APUCAT SÄ‚ MÄ‚NÂNCE UN CREIER VA SIMTI NEVOIA SÄ‚ MÄ‚NÂNCE ÅžI MAI MULT CREIER.”
Povestea începe cu o molimă misterioasă care s-a abătut asupra liniÅŸtitului sătuc englezesc Meryton – ÅŸi morÅ£ii revin la viaţă! Brava eroină Elizabeth Bennet este hotărâtă să înlăture definitiv ameninÅ£area zombilor, dar curând este distrasă de sosirea în sat a trufaÅŸului ÅŸi arogantului domn Darcy. Ceea ce urmează este o delicioasă comedie de moravuri, cu multe dueluri verbale între cei doi tineri îndrăgostiÅ£i – ÅŸi cu înfruntări ÅŸi mai violente pe câmpul de luptă scăldat în sânge.
Va putea Elizabeth să nimicească odraslele lui Satan? Şi să depăşească prejudecăţile sociale ale moşierilor cu conştiinţă de clasă? Plină de poveşti de dragoste şi inimi sfărâmate, confruntări cu săbiile, canibalism şi mii de cadavre în putrefacţie, Mândrie prejudecată zombitransformă o capodoperă a literaturii universale într-o lectură captivantă pe care nu o mai poţi lăsa din mână.
Data apariției: Februarie 2016
Autor: Jane Austen, Seth Grahame-Smith
Gen: Beletristică
Nr. pagini: 384
Am încercat să citesc romanul original acum ceva vreme, dar nu mi-a plăcut prea mult. Am reușit totuși să parcurg câteva capitole și pot să spun că Mândrie+Prejudecată+Zombi este absolut aceeași poveste, cred că și finalul coincide, doar că sunt adăugate scene cu zombi sau dueluri între protagoniști.
Este întredevăr o carte care te prinde, reușește să îți atragă atenția, iar dacă înainte îl consideram un roman plictisitor toate adăugirile și-au făcut treaba.
Povestea se învârte în jurul familiei Bennet, o familie destul de modestă ca venituri, dar care (prin insistențele doamnei Bennet) se integrează în elita oamenilor bogați. Interesul acesteia este, evident, acela de aș mărita cât mai repede fetele cu bărbați înstăriți pentru a le asigura viitorul lor cât și al întregi familii. La primul bal fetele cele mari, Elizabeth și Jane, îi descoperă pe domnii Darcy și Bingley, cărora le atrag atenția prin mișcările lor de luptă împotriva nenumiților.
Este puÈ›in exagerată toată treaba cu ninja, China, Maestrul lor, dojo-ul din gradină È™i această dorință de luptă. Lizzy este cu siguranță o ”mireasă a morÈ›ii” (cred că aÈ™a se supranumea, nu mai È™tiu exact) reuÈ™ind să lupte impecabil fiind una dintre cele mai bune, chiar cea mai bună din È›inut, dar ceva mi s-a părut puÈ›in în neregulă, extravagant. Mă gândeam mereu la Kong Fu Panda când îl lăuda pe Maestrul Shaolin, iar numele tehnicilor folosite de ele mă făceau să râd.
Unele lucuri pe care le făceau de asemenea îmi puneau semne de întrebare dacă ele mai sunt sănătoase mintal - faptul că Lizzy se tăia pe mână de 7 ori când se pedepsea, iar Lydia avea obiceiul de a-și scrijeli pe burtă numele soldaților pe care îi plăcea.
Este totuși un roman pe care îl recomand - clasic, romantic, horror, amuzant, o combinație destul de ciudată, dar reușită.
Am văzut și filmul dar ca de obicei nu se compară. Unele scene sunt schimbate, povestea se derulează prea repede, iar sfârșitul este mai de... film.







