About atychiphobia and other
august 28, 2014
Astăzi nu vreau să vorbesc despre cărţi, să fac diferite challenge-uri sau tag-uri. Vreau să vorbesc despre frica de eşec, frica de ziua în care te vei uita în trecut şi vei realiza că nu ai făcut nimic din ceea ce ţi-ai propus, iar tot ce ţi-ai dorit atunci când ai fost mic, a rămas doar un vis.
De ce am ales acest subiect ?
Ei bine, pentru că am citit câteva tag-uri Behind the Blog şi acesta a fost cel mai întâlni răspuns la întrebarea 5 - împreună cu al meu, evident -.
Este chiar atât de înspăimântător ca în loc de designer, să devii vânzător de ziare; în loc de preşedinte, contabil ?
Da, cred că este - cel puţin când mă gândesc la asta - dar trebuie să realizăm faptul că orice vom face în viitor este pus undeva decând ne naştem. Nu crezi în destin ? Nici eu. Dar dacă acesta chiar există..
Câteodată aş vrea să fiu mai credincioasă.
Poate nu o să-ţi găseşti sufletul pereche la o prezentare de modă, o şedinţă importată de guvern sau pe un iaht de 600.000 $ - cu toate că cine nu ar vrea -, poate îl vei servi la masă iar el nu va putea uita ochii tăi. Va veni în fiecare zi la cafenea doar pentru a te vedea pe tine; îşi va face curaj, îţi va cere numărul de telefon sau doar un sfat pentru a deschide un subiect de discuţie.
Tot ceea ce trebuie să ştim, să realizăm, este următorul lucru: nimic nu este la întâmplare; iar tot ce ţi se întâmplă, bun sau rău, are un scop. Unul care te va face să te gândeşti de două ori înainte să faci un lucru, sau unul la care te vei gândi zâmbind.
Nu ezita din a face lucruri pe care nu le crezi relevante pentru îndeplinirea visului tău, nu purta ochelari de cal, ci din contră; dansează, cântă, desenează, scrie poveşti, fă poze, înscriete la cursuri ce te pot ajuta să-ţi amplifici talentele, învaţă să găteşti, să vorbeşti 2-3 limbi, devino voluntar etc. Fă câte puţin din toate şi asta din 3 motive: pentru a cunoaşte oameni noi, pentru a extrage din tot ceea ce faci informaţii care poate îţi vor fi de folos şi nu în ultimul rând, pentru a fi undeva ma sus decât lumea banală - este foarte încurajator când poţi face lucruri la care alţii doar visează şi asta nu pentru că duc lipsă de posibilităţi, ci pentru că nu au voinţă -.
Nu-ţi mai fie frică de eşec şi acesta nu te va mai urmări pretutindeni.
15 comentarii
Mi-a dat serios de gândit subiectul abordat de tine. Uneori tind să mă izolez de restul lumii, fără a-mi da seama că probabil, astfel, doar mă îndepărtez de îndeplinirea propriilor dorinţe şi vise. Îmi place mult noul aspect al blogului :3 Faci o treabă minunată!
RăspundețiȘtergereDa, uneori si eu ma exteriorizam, pana am ajuns sa nu mai am pe nimeni si asta doar din vina mea. Trebuie sa invatam sa traim, asa cum o faceam cand eram mici.
ȘtergereMultumesc ca esti alaturi de mine si .. pentru tot! <3
Într-un fel, cred că ai dreptate, îmi place să cred că tot ce ni se întâmplă se întâmplă cu un motiv. Eu încerc să nu mă gândesc așa mult la eșec, pentru că dacă mă gândesc prea mult îmi stric singură starea de spirit. În schimb, mă gândesc la tot ceea ce am realizat, oricât de mic ar fi, și mă gândesc că într-o zi voi reuși să îmi ating țelul în viață :)
RăspundețiȘtergereFoarte frumos. Asa ar trebui sa gandim toti. Din pacate, pentru unii, frica de esec e mai mare decat gandul ca au realizat ceva in viata, cat de mic. Din pacate si eu ma adaug in aceasta categorie. Inca invat
ȘtergereSuper tare articolul,Madeline!Ai dreptate,nu trebuie să ne limităm la puțin,deoarece viitorul ne deschide oricum portița,în fiecare secundă.Nimic nu e la întâmplare,într-adevăr,mereu am fost de părerea asta și da,eu cred în Dumnezeu și știu că totul este plănuit de Sus.Keep going and don't forget to smile! :)
RăspundețiȘtergereMultumesc mult! <3
ȘtergereNu cred ca a fi vanzator e un esec, si vanzatorii pot lasa o amprenta, nici nu-ti dai seama cati oameni se destainuie sufleteste fata de vanzatori, fata de oamenii banali, ca sa zic asa. Mi-e imi este frica sa nu trec prin viata ca gasca prin apa, fara sa las o urma, vreau ca oamenii sa ma tina minte, dar nu ca o mare personalitate, ci ca o persoana cu un suflet mare, ceva de genul asta, vreau sa fac ceva mai bun pentru lumea asta si-mi este frica ca nu voi face.
RăspundețiȘtergereTe pup :*
*scuze pentru greseli, m-am cam grabit :D*
ȘtergereNu am spus ca este rau sa fi vanzator. Nici nu ma gandeam la asta. Era doar un simplu exemplu.
ȘtergereImi place ceea ce ai spus aici si ar fi bine ca toti sa gandeasca asa.
Dar sa stii ca persoanele cu suflet mare au devenit mari personalitati, deci nu ai scapa de faima :)) Glumesc.
Incepe prin a fi voluntara la un centru pentru copii sau locuri de genul, care te pot face sa interactionezi cu lumea si sa-i ajuti. O sa ramai uimita cate povesti se ascund in spatele fiecarui copil in parte.
Pupici!
Foarte bun subiectul ales și articolul, sunt de acord cu ceea ce ai scris. Nimic în viață nu e întâmplător și orice pas pe care îl faci te aduce mai aproape de scopul tau. Ah, dar e un tăiș la chestia asta. Muncește pentru visurile tale, dar nu trăi în viitor, ci în prezent. Întotdeauna ne consolăm cu faptul că "peste câțiva ani voi avea o slujbă și îmi voi ajuta familia", "peste câtva timp voi fi într-o relație fericită", "cândva voi ști mai multe lucruri și voi fi o persoană mai bună" etc. Greșit! Deja ești o persoană minunată și împlinită. Mândrește-te cu realizările de până acum, cu calitățile pe care le ai, cu lucrurile mici, dar utile, pe care le faci zi de zi. Trăiește intens orice bucurie, fii mândră de tine, și gândește-te că în viitor nu poate fi decât mai bine.
RăspundețiȘtergereAm primit și eu acest tag și, începând o ciornă pentru el, am scris același lucru: frica de a eșua în carieră. Cred că de vină e societatea care pune presiune pe noi, care admiră oamenii cu funcții importante și bănoase și ignoră oamenii mici. "Mici", din punctul lor de vedere. Pentru că fiecare om lasă o amprentă pe Pământ, iar fericirea noastră vine din interior, in functie de cât de mult realizăm acest lucru.
Sa stii ca nu m-am gandit pana acum la faptul ca societatea admira oamenii cu functii importante si asa zisele vedete, iar noi, oamenii de rand, sa zic asa, nu avem nici un viitor in ochii lor, sau avem dar e prea banal ca sa fie discutat. Mi-ai dat de gandit intr-un fel. Nu neaparat ca mi-ar pasa de ce cred ei despre mine. Dar e un subiect bun de gandit.
ȘtergereSi da, fiecare om are rolul lui pe Pamant, indiferent ce face.
Pupici!
Imi place , ai dat niste sfaturi foarte bune la final , despre cum ar trebui sa ne implicam in cat mai multe lucruri , sper sa revin pe aici curand .
RăspundețiȘtergereContinua cu scrisul !
Multumesc mult !
ȘtergereFrumos! Eu mereu mă gândesc la asta, nu din cauză că îmi voi da seama de asta doar la bătrânețe când nu voi avea ce face... Ci pur și simplu pentru că îmi place să mă gândesc la viitor (se limitează doar la 20 de ani acest viitor:) ) și pentru că, deși am 13 ani, mă izbesc de tot felul de lucruri care duc la maturitate. Așa sunt eu, poate că restul nu se gândesc, dar eu m-am gândit. Eu cred în DUmnezeu și de mică am învățat că nimic nu e întâmplător. Și ce mi s-a mai sps, dar nu am crezut tare decât anul ăsta, e că nimic nu e perfect...:) Un mic defect toți îl au... Dar dacă avem inimă bună, putem trece peste defecte, și să ne uităm la calități...:)
RăspundețiȘtergerePup! Weekend plăcut!
Da, ai dreptate. Nimic nu e perfect, de aceea trebuie sa incercam sa avem mai multe calitati, sa estompam oarecum imperfectiunea.
ȘtergerePupici! Weekend fain!