Nostalgie şi zile caniculare de vară.
Nu ştiu cu exactitate de ce am început să citesc cartea asta. Poate pentru că simţeam nevoia să savurez o lectură simplă şi plină de aventură, sau poate pentru că a apărut în anul în care am venit pe lume, sau poate pentru că au trecut 18 ani de atunci şi nu voi uita niciodată zilele de Crăciun, cam prin anii 2003-2004, când era imposibil să nu dea Harry Potter pe PROTV.
M-am tot învârtit şi am decis să încep, şi să termin, cât mai repede seria Harry Potter, dar mai ales să aştept cu sufletul la gură piesa de teatru ce va apărea în 2016 în Londra - Harry Potter And The Cursed Child.
Nu cred că este cazul să povestesc, sau să.. Nici nu ştiu ce să scriu pentru că posibilitatea ca cineva să nu fi citit cartea pe aici, sau să nu fi văzut măcar filmele, este infimă.
Prima dată am crezut că nu o sa mă atragă, că o să fie la fel ca Hobitul (din care am citit 10 pagini şi am lasat-o baltă), dar nu a fost aşa. Cartea este super, iar faptul că am văzut filmele acum ceva vreme (chiar vara trecută am făcut un maraton cu toate filmele), mă ajută să-mi imaginez totul în detaliu.
Mă simt ca un copil când o lecturez şi nu voi ezita să o laud niciodată, indiferent de vârstă - face parte din copilăria noastra (îmrepună cu mouse-ul cu bilă, adidaşii cu luminiţe etc).
Iar dacă v-a apucat nostalgia, aici un link cu 90's kids- childhood nostalgia.
Cred că mulţi dintre voi au citit deja seria, aşa că, nişte păreri nu strică niciodată.
