Reality? pff... Boooring

Helloooouu la toată lumea!

Nu, n-am murit, nici mult nu mai aveam, dar, am revenit în forţă (sau cel puţin asta vreau să cred pentru că în scurt timp am admiterea la facultate şi nu voi rata vacanţa asta -cel puţin, din nou, asta vreau să cred-).

A fost o perioadă stresantă şi nu din cauza faptului că, vai Doamne, ai de învăţat mult, ci din cauza faptului că nu ştii ce o să se întâmple, cum o să decurgă lucrurile (da, vorbesc de bac). Dar am trecut şi peste asta şi totul a fost în regulă.

Cel mai frumos mod de a redeschide un blog după bac este o leapşa de la Dreams Have Wings.

1. Diabet. O carte dulce, extrem de dulce.

Dulce? Not my type, honey.

2. Varicela. O carte pe care ai citit-o odata, dar nu o vei mai deschide vreodata.

Dispăruţi şi toate lecturile obligatorii de la şcoală.

3. Gripa. O carte contagioasa care s-a raspandit ca un virus.

The fault in our stars. Cred că din cauza asta nici nu am putut să o citesc.

4. Ciclul. O carte pe care o citesti în fiecare luna, an sau mai des.

Hihihi. Cine mă urmăreşte de ceva timp ştie că este vorba de seria Instrumente Mortale şi mai nou Ultimul Avanpost.

5. Insomnia. O carte care te-a tinut treaz toata noaptea.

Jocurile foamei

+ mă trezeam cu o oră mai devreme înainte să plec la liceu ca să apuc să citesc cât mai mult din ea. (I don't know why)

6. Amnezie. O carte pe care ai uitat-o si a esuat in a lasa o impresie puternica in mintea ta.

Seria Dispozitive infernale. Mi-a plăcut foarte mult, dar acţiunea este în ceaţă.

7. Astm. O carte care ti-a luat respiratia (care te-a impresionat).

Mâine de Musso. A fost genială!

8. Malnutritie. O carte care te-a lipsit de a mai vrea sa mananci.

9. Boala "calatoare". O cartea care te-a luat intr-o "calatorie" prin timp si spatiu.

Mâine. Cred că este exemplul cel mai potrivit.

Aceasta a fost leapşa -una destul de interesantă. De abia astept tag-urile de vară!!

Dau leapşa mai departe lui Malina M şi Ralu şi oricui mai doreşte să o facă. Nu vă sfiiţi, nu vă sfiiţi!

Dezamăgire, dezamăgire, dezamăgire.

Okay, nu este chiar atât de rea. Poate gusturile mele încep să se schimbe în materie de cărţi, dar nu aş avea răbdare să citesc volumul 2, să nu mai vorbim de volumul 3 din această serie şi tot aşa.

Toate cele 299 de zile şi 54 ore decând toată lumea dispare până la finalul mult asteptat sunt scrise frumos în 442 de pagini. Începutul era promiţător şi unele pasaje -cum ar fi aventura Lanei când bunicul ei a dispărut în timp ce conducea camioneta în care se aflau, iar aceasta a căzut într-o râpă; când cei de la Academia Coates au "coborât" în oraş etc-. Din păcate toate acestea au decăzut pentru că urmau părţi luuuungi cu descieri plictisitoare şi fără rost.

Ideea este foarte bună, şi anume: într-o zi toate persoanele, de peste 15 ani, dispar fără nici o explicaţie, iar copiii care au rămas trebuie să pună la punct un plan prin care să creeze o nouă societate până când bariera FAYZ încetează să mai existe. Totul ar fi bine dacă nu ar fi existat bătăuşii tipici americani (ca Glen-Glen din Viaţa cu Louie, varianta reală, nu animată) şi dacă nu ar fi apărut super puterile. Da, super puteri. Nu toţi le au, iar cei care le posedă sunt buni şi răi; vor să protejeze oraşul (Sam) sau să-l conducă (Caine). Din toate astea rezultă un război în care copii nevinovaţi mor, iar fiecare trebuie să-şi aleagă tabăra.

Ce nu mi-a plăcut şi mi s-a părut exagerat este vârsta fragedă pe care autorul a ales-o pentru personajele care rămân în Perdido Beach. Un copil de 12-13/14 ani trebuie să ştie să conducă, să schimbe scutece, să lucreze la McDonald"s, să ia decizii de care vor depinde vieţile lor şi nu în cele din urmă, să conducă o bătălie. Şi toate astea în 299 de zile şi 54 ore. Aş fi preferat să aiba macar 17-18 ani. Cred că totul ar fi fost mai în regulă şi ai fi privit situaţia cu alţi ochi.

Per total a fost ok ,o lectură uşoară, iar dacă ai 15-16 ani şi îţi place genul acesta, poate deveni cartea ta preferată. În ceea ce mă pliveşte pe mine, nu voi continua seria.

Ce mi s-a părut foarte tare este această adaptare a cărţii făcută de niste puşti din Franţa.

În ceea ce vă priveşte pe voi, cum vi se pare cartea?

Cum merge scoala şi încotro vă îndreptaţi?

Nu, nu am reuşit să termin "Dispăruţi", iar de altă carte nici nu se pune problema. Nici "Moromeţii" nu am reuşit să-l termin şi se pare că sunt din ce în ce mai multe, aşa că m-am gândit să fac o postare care să meargă uşor, fără figuri de stil şi citate alese, care să nu fie despre cărţi.

Nu va fi o postare despre cosmetice şi lucruri de genul, ci despre ceva care să vă facă viaţa mai frumoasă.

Sper să vă fie de ajutor!

5. SOUNDPARK

Soundpark este un site foarte tare de unde poţi descărca rapid şi FREE torrent-uri la diferite albume. Este uşor de folosit şi aveţi de unde alege. L-am descoperit acum o lună cred şi până acum nu m-a dezamăgit deloc. Nu trebuie să-ţi faci cont, nu trebuie decât să te bucuri de muzică.

4. INFUSE

Infuse este un program care te ajută să vezi filme pe tabletă, subtitrate. Ele nu necesită internet când sunt accesate şi se văd, dacă nu HD, foarte bine. Este perfect când pleci undeva şi nu ai ce face în tren/maşină.

3. BuzzFeedVideo

BuzzFeedVideo este un canal de YouTube care îţi face viaţa mai uşoară din mai multe puncte de vedere. Unele clipuri sunt mai ciudate, dar per total cred ca este cel mai tare canal de YouTube care se ocupa cu asa ceva. Dacă vrei să vezi Adults Take A 3rd Grade Math Test sau 4 Easy Nutella Hacks You Need To Make sau If Real Life Was Like The Movies, aici e locul perfect pentru toate.

2. INSTAGRAM

Da, Instagram şi asta pentru că acum câteva zile/o săptămână, m-am decis să-mi fac şi eu unul. A fost o decizie grea ţinând cont că nu prea sunt eu cu pozele (să-mi fac mie), dar am zis "De ce nu?". Aşa că dacă ai Instagram follow me and I follow you back (doar să-mi spuneţi ce nume aveţi în comentariu ca să ştiu cine sunteţi)

1. 5 SECONDS OF SUMMER (link in titlu)

Ştiu că am 18 ani şi ar trebui să ascult Beethoven, Frank Sinatra, Nirvana, dar momentan sunt înnebunită după aceşti 4 drăguţi, talentaţi şi drăguţi băieţi din Australia. Iar că tot vine vara, numele lor îmi dă o stare bună. Aşa că pe lânga miile de fane de 13-14 ani, mă adaug şi pe mine. Mă simt ca în clasa a 6-a, but who cares, they are ♥♥♥

" E vorba de iubire aici, şi iubirea este ceea ce faci pentru altcineva, şi nu pentru tine. "

Am avut norocul să citesc această carte într-o perioadă în care lucrurile nu erau tocmai în regulă. Îi mulţumesc colegei mele, Rebeca, pentru oportunitatea de a o citi, dar în primul rând pentru că mi-a recomandat-o.

Gary Chapman este un consilier matrimonial foarte cunoscut din Carolina de Nord, ce a scris peste 15 cărţi, cele mai cunoscute fiind trei dintre ele: " Cele cinci limbaje ale iubirii " (2000), " Speranțe pentru cei despărțiți " (2001) şi " Cele cinci limbaje de iubire ale copiilor " (2001).

În afara titlul siropos, pe care de multe ori îl ascundeam cum puteam mai bine în timp ce lecturam în metrou, conținutul a reușit să-mi dea o cu totul alta perspectivă în ceea ce privește conceptul de relaţie/căsătorie.

Dr. Chapman ne explică, la începutul cărţii, că iubirea are un limbaj diferit de la individ, la individ. " Limbajul emoțional al iubirii tale poate fi faţă de cel al partenerului tot atât de diferit cum e chineza de engleza. Oricât de tare te-ai strădui să-ţi exprimi iubirea în engleză, dacă partenerul nu pricepe decat chinezește, nu veți înțelege niciodată cum să vă iubiți. "

Totodată, Dr. Tennov susține că iubirea este de doua feluri: iubirea instinctuală, când îndrăgostirea nu este un act de voința sau o alegere conștientă şi nu presupune efort, eşti îndrăgostit până peste cap, iar altceva nu mai contează -aceasta se crede că durează maxim doi ani- şi iubirea afectivă, când cea mai importantă nevoie este de a fi iubit cu adevărat, de a fi ales să fi iubit de partener, care vede în tine ceva ce merită iubit.

Următoarele capitole descriu cele cinci limbaje ale iubirii cu exemple bine alese din vasta experiență a consilierului matrimonial. Acestea sunt următoarele: Cuvintele de încurajare, Timpul acordat,
Primirea de daruri, Serviciile, Mângâierile fizice. Următorul capitol ne evidenţiază metodele prin care am putea să conștientizăm limbajul propriu şi al celor din jur, urmat de o mică destăinuire a iubirii ca alegere, după care ne explică, cu ajutorul exemplului, cum să iubim pe cei ce nu merită să fie iubiți şi ne face să înțelegem limbajului de iubire al copiilor şi adolescenților, foarte succint.

Cartea se termină cu câteva studii sau teme pe care le poţi realiza cu partenerul.

Recomand această carte tuturor adolescenților pentru dezvoltatea unei noi viziuni asupra relațiilor şi o perspectivă nouă asupra iubirii obsesive, instinctive şi iubirii conștiente, afective, dar în primul rând, celor care sunt sau doresc să se căsătorească, pentru sporirea fericirii în cuplu ce duce la umplerea rezervorul de iubire.

" Iubirea nu ţine socoteala greșelilor. Iubirea nu scoate mereu la iveală neajunsurile trecutului. "

" Verigheta era un simbol a ceea ce ar fi trebuit să fie, dar atunci când se afla în mâna lui şi nu pe degetul ei, deveneau semnele destrămării respectivei căsnicii." (Primirea de daruri)

" Ceea ce facem unul pentru celălalt înainte de căsnicie nu este un indiciu pentru ceea ce vom face după ce ne vom căsători ." (Serviciile)

" Putem îngădui să fim folosiți, dar suntem ființe create din emoții, gânduri şi dorințe. "

" Când o acțiune nu-ţi stă în fire, ea constituie cea mai mare dovadă de iubire. "